PARADOX.
Studiile arata ca un geniu duce o afacere de râpa, în timp ce un manager cu un IQ mediu este mai eficient.
Ion Tiriac este un mare om de afaceri, dar si un lider, pentru ca are o un EQ (inteligenta emotionala) foarte dezvoltat. Gigi Becali, în schimb, nu va fi niciodata mai mult decât un afacerist, pentru ca, la el, EQ este ceva mai modest. Dar ce sanse are o persoana supradotata sa reuseasca în lumea afacerilor?
Raspunsul vine de la specialistii în resurse umane: daca vrei sa conduci un business si sa faci bani, trebuie sa fii dotat cu un EQ ridicat, iar daca vrei sa ajungi om de stiinta, trebuie sa te nasti cu un IQ (inteligenta intelectuala) deosebit. Ei vin si cu exemple: daca pui un geniu într-o functie de conducere s-ar putea sa esueze, deoarece nu-si lasa emotiile sa intervina în relatiile de munca si da dovada de neîntelegere fata de subalternii cu un IQ mediu, transformându-i în simpli executanti.
În schimb, cei cu EQ dezvoltat, chiar daca nu sunt foarte destepti, sunt mult mai comunicativi si stiu sa-i puna în miscare pe cei din subordinea lor.
Interviul bate testul de inteligenta
Tocmai de aceea, sefii marilor companii sunt mai dispusi sa angajeze manageri cu EQ, decât niste genii. Astfel, talentul de a te face ascultat si înteles de catre colegi si subalterni tinde, de câtiva ani, sa înlocuiasca testarea posibilitatilor intelectuale ale unui candidat la un job într-o companie.
Testele IQ sunt de mai multe tipuri, toate convenind asupra nivelului de in - teligenta analitica a celui testat. Cel mai cunoscut tip de test este Raven, cu matrici progresive, aplicabil oricarei vârste. Testele EQ se bazeaza pe afirmatii carora le sunt destinate doua-trei explicatii, din care subiectii aleg una singura.
Profesionist, dar imposibil
Ionut P., 42 de ani, este manager într- o mare companie. Eficienta, planificarea si organizarea sunt principalele calitati de care da dovada la munca. Are un IQ de invidiat de catre multi colegi.
„Cunosc tactici si strategii care ma ajuta în performanta la job. Pot anticipa si gestiona permanent riscurile din domeniul meu de activitate, de multe ori si din cele care au legatura cu ce fac”, spune el. Dar specialistul în management nu reuseste sa fie si un bun sef.
„Din pacate pentru el, este un tip rece, care nu-si lasa emotiile sa intervina în relatiile de munca. Asa ca Ionut nu transmite echipei mai mult decât profesionalism. Ca atare, subalternii sunt simpli executanti, care nu se implica si emotional în sarcinile pe care le primesc de la el. Totodata, el nu este cel mai potrivit pentru întelegerea si gestionarea conflictelor, pentru ca nu da suficienta atentie relatiilor umane din echipa. Deci, IQ-ul nu te face mare!”, explica Marian Rujoiu, manager Extreme Traiding, de ce Ionut - cursant de-al sau - nu este cel mai potrivit ca sef, desi este un profesionist desavârsit.
„Persoanele supradotate au tendinta de a se izola, de a acorda mai multa atentie studiului decât oamenilor. Unele chiar evita munca în echipa sau deplasarile frecvente. Aceste tendinte pot fi chiar un impediment pentru avansarea lor în cariera”, atrage atentia si Mihaela Scarlat, specialist în recrutare la Advice Human Resources.
Un orator prost, dar popular
Eugen N., sef de departament într-o multinationala, este un om de aur pentru echipa sa. În schimb, stie ca IQ-ul sau nu straluceste, dar învata permanent, tocmai pentru a-l îm bunatati.
„Din ce am remarcat la el, constientizeaza foarte bine ca are de-a face cu oameni si nu cu masini. La doar 37 de ani, în pozitia de sef de divizie al unei multinationale, Eugen are printre subalterni multe persoane mai în vârsta ca el, chiar si mai bine pregatite. Dar stie sa nu le subestimeze”, a observat Marian Rujoiu la Eugen, alt cursant al sau.
Fata de Ionut, Eugen este un fin cunoscator al fiintei umane. Nu încearca sa anihileze reactiile emotive ale celor din subordinea sa, atunci când au dificultati în activitatea profesionala, ci încearca sa le canalizeze spre o rezolvare pozitiva a situatiei. Tânarul sef de divizie nu este un orator foarte bun, dar reuseste de minune sa-i puna în miscare pe cei care-l asculta, transmitându- le emotiile sale.
Supradotatii trebuie stimulati de mici
Daca IQ-ul nu se completeaza în timp si cu EQ, riscul de esec al unui copil supradotat este ridicat. Aceeasi situatie se poate întâlni si la persoanele mature. Potrivit specialistilor, în calitate de manageri, supradotatii pot da dovada de neîntelegere în raport cu persoanele care au un coeficient de inteligenta mediu.
„Ei doresc mereu ca subordonatii sa fie la fel de performanti ca ei”, atrage atentia psihologul Mihaela Scarlat. Teoretic, mai spune specialistul, în jur de 90% dintre copiii cu IQ ridicat au sanse sa se afirme în viata, cu conditia de a fi sprijiniti acasa si la scoala.
„Dar, din ce cred eu, maximum jumatate dintre ei reusesc. Succesul în cariera este dat în primul rând de EQ, si nu de IQ”, puncteaza si Rujoiu.
"Supradotatii pot da dovada de neîntelegere în raport cu persoanele care au un coeficient de inteligenta mediu. Doresc mereu ca subor donatii sa fie la fel de performanti ca ei.",
Mihaela Scarlat, specialist în recrutare
VARIANTA
Pe timp de criza, IQ-ul ar trebui sa primeze!
În momentul de fata, se pare ca EQ-ul n-ar trebui sa fie decisiv la angajare. „Un sef cu adevarat bun are solutii si decizii rapide în fata problemelor ridicate de criza. Asta înseamna un IQ mai ridicat ca EQ”, explica Razvan Soare, head hunter, actualmente director general al Gerissen Strategic Solutions.
El considera ca firmele care pun acum accentul pe EQ nu au ales cea mai buna solutie.
„Daca n-ai încotro si trebuie sa dai 30 sau 300 de angajati afara, trebuie sa dispui de inteligenta analitica în selectia lor! Sentimentele nu-si au locul în actiunile mai mult sau mai putin populare, dar care pot scoate compania la liman”, spune Razvan Soare: „EQul este beneficiul de lux al unei perioade fericite de crestere economica. Însa, pe timp de criza, inteligenta analitica ar trebui sa fie la decizie, în firma!”.
P.S. Sa inteleg ca daca nu am facut inca bani am MARI sanse sa fiu un GENIU ? ;) >:)
Sursa: EVZ.ro
