Se afișează postările cu eticheta SuperBlog. Afișați toate postările

Apoi dragii mosului, cititori de Blogosfera nationala cat si internationala, veni o vreme cand mi se facu' dor de voi, participanti, organizatori si prieteni ai SuperBlog-ului.
Apoi... daca mi se facu´ dor .. tre` sa fac ceva sa scap de doru asta, ca nu e bine pentru "pipotata", sa stai asa cu dor.

Asa ca ma pusai la treaba sa calculez cum sa fac io treaba asta! 

Ma gandii ma razgandii ma intorsai ca o clatita in tigaie ... si, imi iesi pasenta!
Ma pusai de dimineata la volanul masinutei mele si dai la drum catre Aeroportul Dortmund! 

Daca nu ma crezi ca era DIMINEATA iaca si companioana mea de calatorie: 



Cand am purces la drum Doamna Luna ma astepta si mi-a propus sa imi fie copilot la pe drumul ce aveam sa-l parcurg, Si asa a fost, s-a tinut de cuvant pana aproape de Aeroport.

Ajuns la aeroport mi-am parcat masina... apoi am mers cu autobuzul pana in aeroportul propriuzis. 
Am trecut repede de controlul vamal si am purces catre poarta numarul 2 de unde urma sa fiu imbarcat in avionul Wizz, cu destinatia Bucuresti OToPeni. 

Zborul a durat aproximativ doua ore jumatate si a fost fara peripeti prea mari, doar la aterizare ... nea Pilotu´ s-a gandit sa ne dea putine emotii si sa faca avionul sa se balanseze stanga dreapta ca intr-un tango sau ca o barca pe valuri. 




Ajuns la Bucuresti m-a asteptat Mircea, se uita asa pierdut prin aeroport dar l-am facut eu atent! BAU! Pe o vreme rece si innorata, am purces spre centrul bucurestilor. Mai exact in centrul vechi pe la Piata Uniri. Acolo am inchiriat un apartament ca sa avem unde sa ne intindem oasele obosite dupa ceea ce avea sa urmeze! 

Dupa ce am rezolvat cu cazarea, am mers la pas prin oras sa mancam o Shaorma cu detoate de la Dristor Shaorma. Am mers sa reperam si punctul de intalnire de mai tarziu. Clubul Tunes. L-am gasit relativ usor, atata timp cat avea Google Maps cu noi si .. INTERNET peste tot ... cum sa nu il gasim? 

Deja vremea ma dispera, am plecat eu din Germania pe o vreme de toata frumusetea, nu batea vantul .. stele pe cer, LUNA... mandra si mareata! Si, aici, in capitala noastra preafrumoasa dai cu viscol, dai cu frig de mi-au inghetat toate urechile, ca in bancul cu Ursuletul Polar!!! Ne-am mai plimbat noi putin, am intrat intr-un magazin ce parea ca ar avea si caciuli, manusi si alte socoteli... da aveau ... DAR aveau caciuli si toate accesoriile pentru DAME. Caciuli cu blanita, manusi cu imprimeu de leopard, urechi dinacelea pufoase .... ROZ. Va dati seama ca nu puteam sa iau asa ceva! Desi ... Urechile calduroase ale lui mircea erau ROSI! Daca imi luam si eu o pereche ROZ .. ne asortam de minune! :)) Sau .. NU! 

Am gasit un InterSport! Aici e de mine am zis... si asa a fost! mi-am cumparat CACIULA! Cea mai buna investitie din VIATA MEA! 

Dupa peripetiile de peste zi, am mers la apartament sa dormim putin, sa facem un dus, sa ne incarcam bateriile pentru seara. 

Pe la ora 17, am fost sunat de catre Verisoara Verisoarei mele (Da, suna complicat nu? De fapt nu este) ... Simona termina job-ul in jurul orei 17, asa ca am purces sa o recuperz de la Mall Uniri, mai exact din fata de la KFC. Am mers sa cumparam cate ceva de la Carrefour Uniri, o aluna o maslina, un ceva de baut in gura, ca sa putem sa rezistam FRIGULUI de afara.

Apoi ne-am intors la apartament! Pe Mircea l-am gasit acum treaz. Se plimba prin apartament ca leul in cusca, abia astepta si el sa iesim la "dixtractie". Am stat putin, am vorbit, am mai zis un banc... si s-a facut ora intalnirii cu SperBloggerii. Orele 20:00 la Tunes. Prin ger si viscol, am purces catre zona de interes. Centrul Vechi. Viscolul nu ne-a pus mari probleme de data asta, eram usor incalziti de prietenul nostru Johnny ... iar caciula isi facea perfect treaba. 

Am ajuns la Tunes! Acolo statea singurica, cea mai Oita dintre oitzele pe cale le cunosc. Raluca Cincu, de la care invatam ca Romanii stiu Romaneste si cea care s-a si ocupat de rezervarea de la Tunes. A rezervat ea Juma´ de bar, dar probabil vremea cea rea nu i-a convins pe toti, cei care au confirmat prezenta, sa isi paraseasca zona de confort si caldurica astfel incat sa ne simtim bine si sa SOCIALIZAM si altfel dacat in lumea Online! 
Incet incet si-au facut aparitia, in ordinea numerelor de pe tricou, Eugen Demeterca si ale lui Eugenisme, apoi, daca nu ma insel, a aparut si EmilCalinescu.eu impreuna cu Iulia Boiu. La putin timp dupa a aparut si Madalina Iancu, apoi au aparut si mandrii organizatori ai SuperBlogului, Claudia Patrascu si Albert Budica. Ultimul din cei care au venit nefiind Blogger ci doar un prieten de-al meu, Alex

Oita Raluca ganditoare la greselile noastre gramaticale si nu numai? ;)

Gasca initiala si fotograful Simona (in spatele aparatului) 

Eu si Mircea

Aici ni s-au alaturat Albert si Claudia

VICTORIE! Am reusit sa organizam un PRIM BeerMeet SUPERBLOGOSFERIC! 

Doua oite:D 

Si Zambete frumoase din partea Madalinei Iancu

Cum putea sa lipseasca EMIL, acompaniat de doua cretze? :D

Emilentul ne minte ceva aici .. sau mai bine zis pe Madalina.

BAU! 

Am primit din partea Ursus o GALEATA de bere pentru reprezentatia mea muzicala! :D

Am pus si de-o hora cu Alex, Raluca si ... subsemnatul! 

Mai tarziu nu m-am lasat pana nu le-am luat si tricourile de la concursul muzical! 
Desi nu am prea stiut eu melodia tot am primit TRICOURI! 


Mai tarziu gasca s-a spart si o parte din noi am mers la CLUB A! 
Aici a continuat distractia pana dimineata (undeva dupa orele 4)




O seara frumoasa! Cu oameni Frumosi si plini de viata! 
Nu ne-am despartit decat dupa ce am facut un SELFIE in FRIG! 


Cu multumiri TUTUROR celor care au fost alaturi de mine, am purces catre apartament! 

Cu speranta ca vom REstrange gasca si poate o vom multiplica, sper sa ne vedem sanatosi la urmatorul Beer Meet! 

A doua zi, ne-am trezit, eu si Mircea, si am purces spre Craiova. Ne gandeam ca o sa avem peripetii pe drum din cauza zapezi si vremurilor grele. Dar a fost OK. Drumul pe autostrada era curat si s-a putut merge in conditii de iarna. 


Am ajuns in Craiova cu bine, in jurul orei 15:00 desi am parasit Bucurestiul undeva inainte de Miezul zilei.

In Craiova ... POVESTEA continua! Am sa scriu despre peripetiile si clipele frumoase de acolo .. putin mai tarziu, caci acum ma asteapta job-ul si pacientii mei! 

O zi frumoasa tuturor!!! 

Mai taaaicaaaa, fusai mai daunazi la nepotu-meu Suca! Ala nebunu, de m-a dus prin Franta si prin Jermania. Va zisai ca e nebun, nu?

Cum ajunsai la el ma apuca rasu´, era imbracat in capot de baie, si avea in mana o ... chestie, parca era pistol de´ala din filmele cu extraterestri. Mai sa-i dau una peste bot cand il vazui cu dracia in mana!

Il luai la intrebari n-auzi, sa zica imediat ce e cu dracia aia din mana pana nu scot cureaua de la nadragi si il articulez de nu se vede. 
Imi explica mie ca dracia este un Epilator - aparat de epilare definitiva! Iaaaaauzi, zisai io; nebunu deveni cocoana si se joaca cu "epilatauru´" sau ma insel io? Jur ca nu mai pricep nimic. Pai imi zise nebunu ca isi cumpara un aparat Silkn Flash & Go Luxx aparat pentru epilare definitiva cu lumina pulsatila IPL si ca are de gand sa scape de parul de pe gat o data pentru totdeauna. Acu´ are dreptate saracu, ca a dat la bani pe camasi de m-am saturat eu. Cum isi cumpara camasi, cum "le roade" reverele cu barba si parul de pe gat de parca are Glaspapier in loc de barba. A mai fost el la saloane de epilare definitiva, dar a zis ca il costa prea mult toata treaba. Asa ca a decis sa faca o investitie pentru el. 

Acu´ e treaba lui ce si cum face, oricum nu inteleg eu cum sta treaba cu Epilarea ... cu tehnologia IPL, lumina pulsatila si alte cele. Tot SF-uri sunt pentru mine! 

Incerca saracu sa imi explice ca parul se poate epila definitiv... ca acum exista metode sigure si sanatoase pentru asta, imi arata si niste imagini ca sa pricep mai bine.

 
Cred ca sunt eu mai greu de cap. Nu se prind chestii atat de tehnologice de mine. Il las pe el sa se epileze si eu merg sa vad un meci de fotbal cu vecinu´ Vasile! Daca vreti explicatii, intrebati direct la baietii si fetele de la Silk´n! Sigur o sa va explice mai bine decat mine cum sta treaba cu parul si epilarea definitiva. 


Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2014





Buhuhuuuu!!!



Frica este una dintre cele cinci emotii primare. Frica este singura emotie care poate sa fie contructiva sau distructiva. Ca sa nu ne bagam asa de rau in ceata, sau sa nu va ia frica incepem cu un filmulet amuzant, care ne aduce FRICA in prim plan! Asadar vizualizare placuta!



Acum dupa ce a trecut Frica, sa stam de vorba putin mai serios. 

Ce este FRICA? 
Conform Dictionarului Explicativ al limbii Romane: 
"FRICĂ s. f. Stare de adâncă neliniște și de tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar; lipsă de curaj, teamă, înfricoșare. ◊ Loc. adj.Fără frică = neînfricat; curajos. ◊ Loc. adv. Cu frică = cu teamă, temându-se. Fără (nicio) frică = cu curaj. Nici de frică = nicidecum, deloc. ◊ Expr.A băga (cuiva) frica în oase = a înfricoșa (pe cineva). A duce frica cuiva (sau a ceva) = a) a-i fi teamă de cineva sau de ceva; b) a-i fi teamă să nu i se întâmple cuiva ceva rău. A fi cu frica în spate (sau în sân) = a fi într-o continuă stare de neliniște, de teamă. A ști de frica cuiva = a asculta pe cineva, fiindu-i frică de el. – Cf. gr. phrikē."

Sau dupa WikiPedia: 
Frica este un mecanism de supraviețuire ce apare ca răspunsul unui om la o amenințare concretă, de obicei negativă. Frica este legată de anxietate. Aceasta depinde de persoană și poate varia de la prudență la fobie și paranoia. Ea ține de mai multe stări, printre care grija, anxietatea, teroarea, paranoia, oroare, panică.

Acum, ca am inteles ce inseamna sa ne fie frica, am sa va povestesc ultima mea "mare frica". 
Deoarece am un loc de munca diferit de al surorii mele si trebuie sa fac naveta intr-o cu totul alta directie decat ea, aveam nevoie de un alt autovehicul. Dupa lungi cautari si peste 30 de masini "probate", am decis sa imi cumpar "aproape" masina visurilor mele (spun asta pentru ca doar culoarea nu este asa cum imi doream: Albastru (M2) Metalizat).
Nu mai spun ca a trebuit sa dau pe ea "o carca de bani" (eu vroiam ceva mai ieftin, dar sora mea, ca femeia, a sarit cu gura pe mine: "- Ia-ti ma o masina mai noua, chiar daca e mai scumpa, ia-ti-o cu mai multe dotari, ca daca e veche si e "troaca", dai banii degeaba pe ea!"), dar chiar are multe imbunatatiri sau dotari. Unde mai pui, ca si la "Test Drive" s-a comportat cel mai bine din peste cele 30 de vehicule testate. 
Toate bune si frumoase, decizia o data luata, banii dati, a trebuit sa ridic masina la doua zile dupa incheierea contractului. Asta deoarece am solicitat personal o inspectie tehnica noua. 
Pentru ca eu lucrez dupa amiaza si masina trebuia "ridicata" dupa ora 16, am trimis mesagerul de incredere (sora mea) sa aduca acasa vehiculul. Ramasese stabilit ca atunci cand ajunge acasa imi va da de stire. In conditii normale de trafic si vreme, drumul de la Dealer-ul auto pana acasa la noi, nu dureaza mai mult de 30 de minute. 
S-a facut ora 17. Nici o veste de la sora mea. S-a facut 18:00. La fel! NICI UN SEMN! Mai astept juma de ora (mi-am zis eu in gand, in timp de lucram) si sun indiferent ce ar fi! 
Ce sa mai treaca juma` de ora, ca la maxim 10 minute ma suna sora mea: "- Salut! Inca NU sunt acasa! Masina mi-a aratat ceva erori pe bord si nu pricep eu prea multe. Am sunat inapoi la Dealer si mi-a explicat ce si cum. Sunt in parcare pe autostrada si a trebuit sa pun apa in sistemul de racire. Si culmea nu am decat apa minerala." 
De aici au inceput palpitatiile mele. Ce s-o fi intamplat? In urma cu doua zile era totul perfect! Ar fi trebuit acum sa "zboare" nu sa dea erori pe bord... 
Astfel m-au chinuit intrebarile si fricile, angoasele si frustrarile, timp de ca. doua saptamani, pana am reusit sa merg cu masina buclucasa la un "mecanic adevarat". Pana am ajuns la mecanic, am vorbit cu o gramada de oameni. Multi dintre ei sunt oameni cunoscuti in timpul serviciului (lucrez cu oamenii, sunt FizioKinetoterapeut), am vorbit cu prieteni de acasa, am folosit comunitatea online pentru mai multa informare si cautare de solutii pentru problemele masinii mele. Ce a fost in sufletul meu, nu pot descrie in destule cuvinte! Insa, cand mecanicul a dat verdictul: " - Domnule, masina aceasta este buna! O mai folositi fara probleme inca 10 ani de acum incolo, doar cu inspectiile periodice la timp, motorina si ulei", parca imi topaia sufletul de fericire.

Desi mi-a dat emotii, iar pretul a fost "putin" cam mare pentru contul meu bancar, sunt foarte multumit de masina MEA! 


Consider ca frica mi-a fost inlaturata, cu ajutorul comunicarii atat online cat si offline. Intotdeauna, exista o cale de rezolvare a problemelor, comunicarea este una dintre ele.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2014.