Dragii moșului, astă seară vreau să vă povestesc despre ... o prințesă! Prințesă am spus? Nu nu ... o ... REGINĂ!
Cum mă de care regină? Regină cum sunt toate reginele, cu coroană de hAur pe cap, cu rochie dinaia de pe vremea când era străbunica fată mare! Regină cu palat și servitori!
A observat cineva că n-am zis nimic despre vre-un rege? Păi da! N-am zis! Că regina asta era o regină "Specială"... nu nu... nu era handicapată sau ceva! Era frumoasă așa ... ca arătare (animalic vorbind) !
Da', avea ea o problemă! O problemă de nu se atingea nimeni de ea!
Bă fraților era o MINUNĂȚIE de femeie! Bunăăă ... de mai mai mi se ridică ideile și acu la cele peste trei sferturi de veac auz!
A, vă zisăi ca avea o problemă ? Nu? Vă zic acu! Apoi problema ei era gravă! Da' gravă rău!
Bre', cică puțea regina astaaa, de îți muta nasul peste trei mări și peste trei țări și alta NU!
O curtasera mulți! Pretendeți de soi, care mai de care mai frumoși și mai bogați, da' DEGEABA! Când ajungeau în fața ei le dădeau lacrimile! Și... NU .. Nu erau lacrimi de bucurie!
Era regina asta supărată nevoie mare! Că ei îi plăcea viața, vroia și ea să iasă în lume, ba la o discotecă, la un bal mascat, la o serată muzicală, la un ceai sau la vre-un dans!
Da' ce te faci cu DUHOAREA!? Că parcă purta cu ea un sconcs și alta nu!
Se hotărî ea că tre să facă ceva în privința asta, a consultat toți vracii din toate ținuturile, s-a spălat în toate apele Pământului, dar, nici un rezultat! Poate era bine câteva ore dar, apoi, duhoarea reapărea!
A căutat ea să afle ce și cum! De ce i se întâmplă taman EI treaba asta! Nimeni nu știa să-i dea un răspuns!
Apoi, într-o zi, în timp ce stătea ea singură pe o stâncă la marginea unui râu, trecu pe acolo o babă bătrână! Pănă și babii i se făcu milă de frumusețea fetei și îi zise:
- Fata babii! Vrei să scapi de duhoarea asta? Tre' să găsești fraieru Prințul care să fie în stare să iți aducă cele trei ingrediente ale fericirii! Esență de praline, Celosia și o mână de fructe de pădure!
Zis și făcut! Dădu prințesa zvon în țară, și nu numai, să vină toți voinicii să-i aducă cele trei ingrediente!
Veneau Regi și prinți și alte vițe nobile, dar veneau ba cu Esența, ba cu Celosia ... da nu găsea nimeni FRUCTE DE PĂDURE!
Belea MARE MARE! De unde să ia ei fructe de pădure? Nu se găseau decât în pădurea Ursului Cel Bătrân! Și nimeni dar NIMENI, nu avea curaj sa intre acolo! Se știa că ursul făcea tare urât dacă intrai în pădurea lui! Nu te omora dar nici bine nu îți era după ce scăpai din laba lui! Așa că nimeni nu vroia să ajungă în pădurea Ursului să facă rost de fructele de pădure!
Până când, Gheorghiță, cel viteaz, care nutrea la frumusețea prințesei de prima dată când o văzuse, își luă inima în dinți și se hotărî să plece spre pădurea Usului cel Bătrân și ursuz! Tasu' ... Nea' Gheorghe păduraru' îl învăță pe fisu, Gheorghiță cel viteaz, să ia cu el o sticlă de Lapte de Mamă! (Ce? Nu știți ce-i aia? Aflați AICI!)
Luă el o sticla de lapte de mamă și plecă spre urs! Mearsă ce mearsă, două zile lumină, până ajunse într-o poieniță PLINĂĂĂĂ cu fructe de pădure! O minunăție de miros! Parfum nu alta! Dădu să ia un fruct, și .. HOP! Ursu!
- Ai să-mi trag palme cu piciorul, gândi Gheorghiță, câta animalu'! Ce mă fac eu acuma? (pe semne îi era frică de Urs...) Așa că scoase din traistă sticla de Lapte de Mamă! Luă o dușcă... și ca prin minune ... îi trecu orice frică! Este bine știut că alcoolul te scapă de frică!
Ursu începu să urle, să facă ca toate animalele pădurii, Gheorghiță cel viteaz NIMIC! Îl luă pe urs de-o labă și îi zise!
- Auzi bă ursule! Tu ce mama lu' proces ai mă!? Așa... posomorât mereu! Nu lași pe nimeni la mure, la fructe de pădure! Ce, crezi că rămâi fără ele? Nu rămâi mă nebunule! Că ete, cum iei una cum cresc două la loc! (Și pac luă o fructă și o băgă pe gât)! Într-adevăr, în locul ei, crescură alte două la loc!
Ursul nimic! Începu să urle și mai tare!
- Băăă Gheorghiță, te sparg! Iți dau două labe de te schilodesc!
- Auzi ursule! Da' nu mai bine iei tu o gură de Lapte de Mamă cu mine și nu mai faci atâta gargară, că faci tu că dregi tu ... !
- Bă! Ești nebun? Nu auzi ... ( nu apucă să mai zică ursul nimic că l-a pleznit un miros de ... ceva, special! Ceva de i-a lasat gura apă INSTANT! Mai rău ca atunci când se pregătea să mănânce fructe de pădure! )
Gheorghiță cel viteaz deschisese sticla de Lapte de Mamă! Să-l vezi pe ursu' nostru cum era acum, ca un mielușel! Puse un păhărel din licoarea minune și i-l dădu ursului! NEBUNIE!
Ursul era în extaz! Euforie scria pe el!
Îi dete lui Gheorghiță câte fructe de pădure vroia el! Doar să-i lase sticla cu lapte de mamă! Făcură pactul, bătură ei palma (în cazul ursului bătură laba) și il lăsă pe urs în euforia lui!
Plecă Ghiorghiță al nostru către Regina lui cea urât mirositoare dar frumoasă din cale afară!
Nu înainte de a trece pe la Tacsu' pe la pădurarul Gheorghe! Acesta îl mai sfătui pe fiul său cel viteaz încă o dată, să ia două din fructele de pădure și să și le vâre în nări! Să poată rezista mirosului reginei! Zis și făcut!
Ajunse la castel! Regina era tot supărată! Gheorghiță cel viteaz se închină în fața ei și puse cele trei ingrediente la picioarele acesteia!
Ca prin minune, apăru și băbuța de mai devreme, cea de la mal de râu! Luă ingredientele, le mestecă într-o ulcică făcu ea un hocus pocus și! MINUNE!
Întreg castelul prinse o mireasmă de îți lua mințile! Ce castel, întregul regat mirosea suav a fructe de pădure, a frumos, a curat!
Baba mai scoase din traista ei o sticluță din rubin, în care puse restul de licoare parfumată!
Pe semne că baba nu era o babă oarecare ci o vrăjitoare! Ia dat-o lui Gheorgiță și îi spuse:
- Tinere, acum ești rege! Să îi fii soț reginei tale și să o iubești precum Ursul cel bătrân își iubește pădurea! Să îi oferi tot ce e mai bun!
Gheorghiță nu apucă să mai zică nimic că baba a și dispărut!
Și-a luat regina în brațe, o sărută cu foc și a doua zi au pus de o nuntă ce a durat 3 nopți și trei zile!
L-au avut invitat de seamă și pe stimabilul urs, care era din cale-afară de bucuros că se putea delecta pe îndelete cu laptele de mamă! Cadou de nuntă pentru cei doi miri fiind o întreagă grădiniță cu fructe de pădure!
Și așa v-am spus povesta, acu' nu mai știu la cine am auzit-o eu! Dar dacă nu v-a plăcut, vă dau la URS!
Cu drag al vostru Moș EU!
Sursă imagini: Google și SuperBlog 2013
Așaaa ... ahhh .. ce bun eee! Ei? Ce zici? Are nepotu'meu gusturi bune nu?
